Învață geografia Romaniei cu ajutorul hărților interactive
La secțiunea Hărți sunt prezente două hărți care au diverse puncte amplasate în diferite locații.Apasă pe ele pentru a descoperi ce se află in acel punct în România.
Harta Râurilor din România
Jiul este un râu în sudul României. Se formează prin unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest în apropiere de Petroșani. Jiul, cu izvoarele în Carpații Meridionali (în Godeanu și în Parâng), străbate mai multe unități geografice (Depresiunea Petroșani, Depresiunea Târgu Jiu, Podișul Getic, Câmpia Română) și primește ca afluenți principali Motrul și Gilortul.
Oltul este unul din cele mai importante râuri din România. Acesta izvorăște din Carpații Orientali, mai precis din Munții Giurgeu, de acolo de unde aceștia intră în contact cu Munții Hășmaș prin Trecătoarea Oltului. Râul Olt curge prin județele Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt și Teleorman.
Mureșul este un râu, care curge în România și Ungaria, în lungime de 789 km și se varsă în Tisa. Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Giurgeu și Defileul Deda - Toplița, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-ungară.
Dunarea, al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga, izvoraste
de sub varful Kandel (1241
m),
din Munții Pădurea Neagra, Germania. In localitatea Donaueschingen, cele două pârâiașe
Brigach
și
Breg își amestecă apele în parcul castelului Fürstenberg, pornind către est, într-o
lunga și
aventuroasă călătorie, de aproximativ 2860 km către Marea Neagra.
Pe teritoriul României, cursul inferior al Dunării, se desfășoară pe o distanta de 1075
km intre
localitățile Bazias si Sulina, făcand granița cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km),
Republica
Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km), colectând majoritatea râurilor din Romania cu
excepția
celor
din Dobrogea.
Râul Ialomița izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Bucegi) și își desfășoară albia pe o lungime de 400 km , având o rețea hidrografică codificată de 3.131 km și își adună apele dintr-un bazin de recepție de 9431 km² situat în partea de sud a țării, orientarea generala a râului fiind inițial NV-SE, apoi V-E.
Râul Siret izvorăște din Munții Obcinele Bucovinei, aflați în Bucovina
de
Nord (astăzi regiunea
Cernăuți a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se află în apropiere de
localitatea
Șipotele pe Siret (raionul Vijnița).
Siretul parcurge 647 km (dintre care 559 km pe teritoriul României și 88 km pe
teritoriul
Ucrainei)
și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați. Dintre afluenții fluviului, are cel mai mare
bazin
hidrografic din România.
Râul Bistrița, cunoscut pe porțiunea sa dintre izvoare și confluența cu Râul Dorna (în amonte de orașul Vatra Dornei) ca Bistrița Aurie, este un râu din România care izvorăște din Munții Rodnei de la 1850 m altitudine, dintr-un circ glaciar minor de sub vârful Gargalău (2159 m). Străbate Carpații Orientali și se varsă în Siret în aval de Bacău, fiind cel de-al 28-lea afluent de dreapta al râului respectiv, ceea ce îl face să aparțină bazinului hidrografic al acestuia.
Someșul este al cincilea râu ca mărime și debit din România.
Are o lungime de peste 465
km,
dintre
care 376 km sunt pe teritoriul României.
Bazinul hidrografic se formează prin unirea pe teritoriul comunei Mica, la circa
4 km în
amonte
de
municipiul Dej, a râului Someșul Mare cu Someșul Mic. Someșul Mic (format prin
confluența
Someșului
Rece cu Someșul Cald) are izvorul în Munții Apuseni, iar Someșul Mare izvorăște
din
Munții
Rodnei.
Se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei.
Harta Fizică a României
Vârful Omu din Munții Bucegi este vârful muntos clasat al șaselea
între vârfurile
muntoase
din
România, situat în Masivul Bucegi, reprezentând cel mai înalt punct al acestui
masiv.
Pe Vârful Omu se află Cabana Omu, precum și Stația meteorologică Vârful Omu, care
poate
fi
considerată locul cel mai înalt din România populat permanent.
Vârful Moldoveanu este vârful muntos cel mai înalt din România, situat în Masivul Făgăraș, județul Argeș. Altitudinea să este 2544 metri. Din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.
Câmpia Română este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai mare parte a ei (circa 80%) situându-se pe teritoriul României. Denumirea ei provine de la fostul principat Țara Românească, iar străinii o numesc „Câmpia Valahă” (după Valahia).
Câmpia de Vest este partea românească a câmpiei Tisei, ea însăși parte din câmpia Dunării mijlocii, denumită „Marea Câmpie Ungară” sau „Bazinul Panonic” de geografii maghiari (și, după dânșii, de geografii internaționali). Se întinde pe o lungime de peste 375 km și pe o lățime medie de 45 km.
Transalpina este un drum național din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele. Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii.
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și
parțial în
Ucraina,
este a
doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată
ca
rezervație
a
biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia
internațională a
IUCN.
Vârful Negoiu este un vârf montan situat în Masivul Făgăraș, județul Sibiu. Cu o altitudine de 2.535 metri, Negoiu este al doilea ca înălțime în România, fiind devansat doar de Vârful Moldoveanu, altitudine 2.544 de metri. Până în perioada interbelică era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând Masivul Tatra.
Munții Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă
Parâng-Șureanu-Lotrului,
fiind
cea
mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vest
măsoară
aproximativ
50 de km iar de la nord la sud circa 25 km.
Pe cuprinsul întinderii munților Parâng se găsesc un vârf muntos de peste 2.500 de
metri, și
anume
vârful Parângul Mare, cu 2.519 m și trei vârfuri de peste 2.400 de metri: Gemănarea,
cu
2.426 m,
Stoinița, cu 2.421 m și Cârja cu 2.405 m și aproximativ 15 vârfuri de peste 2.300 m.
Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu Mare (în maghiară Nagy-Csomád), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).
:format(jpeg):blur(1):quality(80)/http://www.bzi.ro/wp-content/uploads/2019/10/apuseni.jpg)
Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor, din munții Bihor cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitați la nord de Râul Barcău, la sud de Râul Mureș, la vest de Dealurile și Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munții Apuseni se află peste 400 de peșteri.